Casa Scânteii

Casa Presei LIbere - cartierul Pajura
prof. dr. ing. Lucian Raicu

  

Casa Presei Libere

 Combinatul Poligrafic „Casa Scânteii“ (complexul „Casa Scânteii“) a fost construit în perioada 1949 – 1956, după planurile arhitecţilor Horia Maicu, Nicolae  Bădescu, Mircea Alifanti, Marcel Locar, L. Staadeker ş.a. Combinatul poligrafic a fost pus parţial în funcţiune în 1951.

Clădirea, cu o suprafaţă totală de 136 000 m2, este un ansamblu format din patru corpuri care comunică între ele şi permit legătura cu un corp central cu 13 etaje şi 85 de metri înălţime. Construcţia  adăposteşte o curte interioară şi mai are în compoziţie două ansambluri în formă de „U“, rămase deschise pentru a fi completate cu un teatru şi o casă a sindicatelor, care din lipsa fondurilor nu au mai fost construite. În afară de tipografie, funcţionalitatea clădirii a fost completată cu numeroase săli şi spaţii de birouri.

Lucrarea a fost realizată prin subscripţie publică, pe bază de tichete de 20 de lei,30 de lei şi 100 lei.

Compoziţia arhitecturală a clădirii a fost inspirată de clădiri înalte din Moscova – Universitatea Lomonosov (1948-1953) şi Hotelul „Leningrad“ (modele de „realism socialist“).

La „Casa Scânteii“ a fost introdus, pentru prima dată, calculul de rezistenţă la un eventual seism, considerându-se norme mai vechi, italiene, mai simple care puneau accent pe intensitatea seismului, şi nu pe configuraţia clădirii.

Antena de 15 metri înălţime a susţinut, pentru o perioadă de timp, începând din 1956, emiţătorul Televiziunii Române.

După 1989, Combinatul Poligrafic „Casa Scânteii“ a devenit Regia Autonomă a Imprimeriilor „Coresi“, iar din februarie 1999, s-a transformat în Compania Naţională a Imprimeriilor „Coresi“ – S.A. După 1989, „Casa Scânteii“ este cunoscută sub denumirea de „Casa Presei Libere.

 

 Cartierul Pajura

 Cartierul Pajura este situat între Bucureştii Noi, Dămăroaia, Domenii şi Piaţa Presei Libere (fosta piaţă a „Casei Scânteii“). Primele blocuri au început să fie construite în anul 1959, pe un teren care a aparţinut moşiei familiei Stoicescu (moşie care ajungea până în apropierea actualului Muzeu Minovici).

Cartierul, mărginit de B-dul Bucureştii Noi, Strada Jiului, B-dul Poligrafiei şi calea ferată Bucureşti-Constanţa, se află în apropierea lacurilor Griviţa, Străuleşti, Băneasa şi a Parcului Herăstrău.

Zona a aparţinut, până în 1950, de fosta comună Băneasa, apoi de Raionul Griviţa, iar astăzi aparţine de Sectorul 1.

 

 Bibliografie

  •  Celac, Mariana <Carabela, Octavian <Marcu-Lapadat, Marius, Bucureşti. Arhitectură şi modernitate. Un ghid adnotat, Editura Simetria, Bucureşti, 2005.
  • Parusi, Gheorghe, Cronica Bucureştilor, Editura Compania, Bucureşti, 2007.

  • Popa, Costel, Pajura–un cartier cu un proiect mare, www.hiparion.com

  • http:/ro.wikipedia.org

Comentarii (0)

Adauga un comentariu